Multiculturalitatea la dobitoci

Deunăzi merg la un eveniment organizat de comunitatea de Couch Surferi in Kuala Lumpur cu ocazia Taipusanului (nu o să intru in detalii pentru că oricum nu imi e clar într-u totul ce fac oamenii aia acolo dar macar asişti pe viu la un episod din Teleenciclopedia), oricum nu desprea asta vroiam să vorbesc.

După eveniment, mergem cu toţii să mâncăm ceva şi cum era de aşteptat când pui laolaltă zece creiere nemăncate între zece restaurante fiecare ajunge să mănânce singur; dă-i discuţii peste discuţii şi până la urmă  se alege unul care spre fericirea mea avea şi terasă pentru fumători, fericire pe care ţin să i-o împărtăşesc, ca animal sociabil ce sunt, unuia de lângă mine cu care nu avusesem nici un contact până atunci.

Tipul, uscăţiv, cu o pălărie de cowboy făcută probabil de chinezi după ce au văzut Bonanza, având în ochi sclipirea instalatorului de la bloc căruia tocmai i-a fost explicată teoria relativităţii, îmi replică oarecum intrigat că el nu înţelege de ce trebuie să fumez şi mai ales de trebuie să meargă el într-un loc unde se poate fuma.

Îi zămbesc afabil şi îi explic că oricum vom sta înăuntru unde nu se fumează iar eu fumez pentru că îmi face plăcere. În tot acest timp  grupul se depărtase către o masă care evident nu-i acomoda pe toţi şi discuta aprins repartiţia la mese.  Amicul trezindu-se singur cu mine mă întreabă de unde sunt pe o engleză relativă şi greu de definit ca şi origini.

-Din Romănia, îi zic. Tu?

-Din Bucureşti, cu aceeaşi engleză, şi îmi întoarce spatele.

Rămân puţin nedumerit şi mă gândesc că a încercat să facă o glumă, aşa că zămbesc şi il mai intreb odată la care el îmi raspunde acelaşi lucru, pe aceeaşi engleză. Mă uit la el nedumerit totuşi de atitudinea lui şi-l mai întreb, de data asta în limba mă-sii:

-Esti din Romănia da?

-Yes!

-Şi de ce nu răspunzi în română?

-(engleză) Pentru că atunci când călătoresc vorbesc in engleză ca sa ma inteleagă toata lumea!

-(romănă)Bine, zic, înţeleg, dar suntem doar noi doi, nu-i nimeni în jurul nostru ca să ne audă darămite să ne inţeleagă. E aiurea să vorbim în engleză.

Tipul îmi aruncă o privire dezgustată şi îmi spune, total pe lângă subiectul discuţiei, că nu se astepta să mai fie un alt român la Taipusan.

-Să fii sănatos, i-am răspuns  cu un “Du-te’n pizda mătii” în gând.

I-am răpit dobitocului mândria de a fi singurul român in Malaezia la Taipusan.