De la Viata, cu dedicatie..

Se spune ca in viata fiecaruia exista cateva evenimente pe care nu le putem trece cu vederea: nasterea, casatoria si moartea. Asa e mersul vietii, se spune. Unii, mai romantici de felul lor, mai baga de la ei si altele, precum primul sarut, de exemplu. Dar nu prea avem chef de romantism in noaptea asta..

Un eveniment de care multi dintre noi nu putem scapa este insa si moartea parintilor. Orice am face, intr-o zi dispar. Buni sau rai, apropiati sau nu, vine o zi in care te vei uita in spate si vei constata ca acolo cineva lipseste. Dupa care va veni o alta zi in care, cand vei intoarce capul, nu vei mai vedea pe nimeni. Iar in acea zi nu vei mai fi copilul nimanui, oricat te-ai fi opus pana atunci maturizarii.

Acesta este un post scurt, pentru ca nu prea am cuvinte. Acest post scurt se datoreaza faptului ca in seara asta, cand m-am uitat in spate, cineva lipsea.

Despre cerşetorie şi nu numai

Astăzi am văzut un cerşetor. Ce e aşa special?…aţi spune. Ei bine, cred că e al doilea sau al treilea pe care-l văd în cei câţva ani de stat aici, într-o anumită ţară, nu dau nume ca să nu pun la treabă reţelele de cerşetorie.

În acelaşi timp, citesc că, biserica catolică a sărit indignată la anunţul autorităţilor italiene din câteva oraşe de a interzice cerşetoria, motivând prin faptul

“Si indoiala te va face liber..”

Nu trece o zi fara sa ma mir de sinceritatea oamenilor. Cateodata ganduri negre si total neadevarate cutreiera prin universul meu atrofiat de atata filosofie fara rost, momente in care mi se pare ca omul este o entitate meschina preocupata in cea mai mare a timpului sa elaboreze, mai mult sau mai putin constient, strategii ascunse si dubioase intru propasirea proprie. Daca aceasta teorie vi se pare fara sens, va rog aduceti-va aminte ultimele 3 minciuni pe care le-ati spus. Daca sunt la distanta mai mica de o zi una de cealalta