Am plecat cateva zile in tara pentru nunta fratelui meu. Pe drum am observat cateva lucruri..
La plecare, in aeroport la check-in, erau trei ghisee pentru zborul nostru: doua Economy si unul Business. Fiindca ajunsesem devreme, m-am asezat primul la unul dintre ghiseele Economy, exemplul fiindu-mi urmat de mai multe grupuri de romani care pana atunci statusera in “expectativa precauta ca sa nu te faci de rusine, dar pe faza – daca e, sa poti sari” (stare tipic romaneasca).
Un cuplu, un El si o Ea, genul care fac check-in la sacose de rafie, s-a asezat pe randul Business. El a plecat la buda. Intre timp, apare o angajata de la check-in si o intreaba pe Ea, in engleza: Read the rest of this entry »
Azi a apărut o ştire bombă gazetărească de Libertatea, din aia făcută din minge de pingpong si staniol căreia când îi dai foc face mult fum şi pute ca dracu’ (copii nu încercaţi asta acasă) .
Despre ce e vorba?…păi acum în mijloc de campanie “s-a găsit” un filmuleţ cu fostul ministru al muncii, Păcuraru, care făcea diverse chestii din alea adulte, cu o piţipoancă pe messenger (sic).
Orbiti fiind de ascensiunea fulminanta a Elenei Basescu (aka Barbie din Carpati) pe scena politica, ne-am dedat cu voiosie la un mic experiment. Discret, in liniste si pace, am deschis un mic blog, elenabasescu.wordpress.com in care am postat cateva presupuse cuvinte de multumire ale vlastarului prezidential. Dupa care am lasat timpul (si super profesionista presa romana) sa isi faca datoria.
Am fost la frizer la sfârşitul lunii trecute. In dreapta mea, pe un scaun tocit din care ieşeau răzleţ căteva bucăţi de burete gălbui stătea o doamnă trecută de mult de vremea tinereţii, uşor adusă de umeri, cu faţa copleşită de riduri. Din cănd în când Read the rest of this entry »
Se apropie ajunul Craciunului, eveniment important care e strans legat, cel putin pe la noi prin tara, de nasterea lui Isus si de macelarirea porcilor. Sau de macelarirea porcilor si de nasterea lui Isus, nu se stie exact ordinea. Proaspat intors in patria muma, nu m-am putut abtine sa nu ma gandesc la o replica de film care rezuma o stare sociala contemporana:
Hannibal Lecter: They were slaughtering the spring lambs?
Clarice Starling: And they were screaming.
Hannibal Lecter: And you ran away? Read the rest of this entry »
Din cand in cand, in special daca sunt premii mari, ma duc sa pun niste numere la loto. As vrea sa mentionez ca nu sunt un tip prost, desi cunosc cateva specimene care au incercat de-a lungul timpului sa ma convinga ca as fi. Dar mi se intampla, de fiecare data, acelasi scenariu:
Preocuparile mele s-au schimbat radical de la o vreme. Sa nu intram in detalii, de ce si cum de, ar fi mai bine sa trecem direct la subiect: intr-o vineri dimineata, m-am infiintat, cu catel si cu purcel la poarta larg deschisa a unui (mic) shopping center local. In orice tara in care domneste cat de cat cultul muncii, te-ai putea astepta sa gasesti dimineata un loc in parcarea unui magazin. Nu si aici. Astfel ca dupa o invarteala haotica prin parcarea descoperita a trebuit sa renunt si sa ma bag la subsol (se stie ca ma dau in vant dupa parcarile subterane unde ai, printre altele, ocazia rara de a respira un amestec deosebit de vitamine si minerale).
Tânăr, caut domnişoară în vederea unei relaţii de concubinaj (asigurarea spatelui) tânără masterandă sau doctorandă la facultate particulară(drept dacă se poate că e la modă) cu domiciliul într-un oraş măricel din românia (neapărat). De preferat tatăl parlamentar, şef de poliţie sau finanţe ori judecător, familie numeroasă cu firme pe numele mamei, sorei, fratelui, verişorului, verişoarei şi mătuşei. Aştept poze din ziare cu ipostaze din cluburi mondene neapărat. Nu prea am ce oferi dar pot să învaţ să trag cu pistolul, sunt foarte sociabil şi pot sta la masă cu orice interlop prieten de familie şi la nevoie înghit şi o manea două la volanul unui Lexus sau Ferrari, sau amândouă. Mă găsiţi aici.